1.Rămâi cu bine, Drag Abecedar.
2.Protejăm natura și ne dăruim viață.
3.День української писемності та мови.
№1
Rămâi cu bine, Drag Abecedar
Scopul: Сartea-i o poveste
Ne poartă departe...
Zână bună este
Sărut mâna, Carte...
Cartea-i ca un soare
De ea avem parte
E o învățătoare,
Sărut mâna, Сarte...
Cartea-i ca o mamă,
Sfaturi ne împarte,
De ea ținem seama,
Sărut mâna, Сarte...
Pe-un picior de plai ,
Cântecul "Tatăl Ceresc"...
De tine are grijă viața toată
...Vă
amintiți cînd ați luat pentru prima
dată Abecedarul în mînă şi ați
citit primul cuvînt scris ați simţit că atingeți cerul cu mîinile, că vă
desprindeți de acel mic locuşor de plai pe care vă găseați şi zburați pe alte
meleaguri, pe tărîmurile înţelepciunii şi ale frumuseţii.Vă temeați să
închideți Abecedarul ,ca să nu coborîți
niciodată din acea plăcere sufletească.
Acum aș ruga să-mi răspundeți la o întrebare:
Mame,
taţi, fraţi, verişori, 
Încheierea
primei clase
4. De greşim să ne iertaţi!
6. De când şcoala a-nceput
Primăvara copăcelul
De omizi l-am curăţat
Şi la toamna următoare
Rod bogat am adunat!
Abecedarul: Măi copile, dragul meu,
Mult iubite-abecedar!
Să vorbesc frumos, corect,
Să ne-ajutăm între noi
2.Protejăm natura și ne dăruim viață.
3.День української писемності та мови.
Rămâi cu bine, Drag Abecedar
Scopul: Сartea-i o poveste
Zână bună este
Sărut mâna, Carte...
Cartea-i ca un soare
De ea avem parte
E o învățătoare,
Sărut mâna, Сarte...
Cartea-i ca o mamă,
Sfaturi ne împarte,
De ea ținem seama,
Sărut mâna, Сarte...
Cartea este izvorul cunoștințelor.
Dragi
părinţi, dragi spectatori
Azi, cînd totu-i plin cu flori,
Azi,
în zi de sărbătoare
Clasa-ntîi
dă o serbare.
Astăzi
v-am invitat să admirați boboceii din clasa 1. Ne vom aminti cu drag de primii
pași, de primele semne, de primele lecții...
Vânturi
calde și reci se dezleagă din buchetul amintirilor. Am lăsat în urmă clipe
frumoase, încununate de zâmbet sau de o lacrimă.
Pe-un picior de plai ,
Pe-o
gură de rai,
Într-o
școală – nfloritoare
S-a
născut o clasă ca un soare !
Fete și băieți isteți
Chiar acum o să vedeți.
Câte
unul lin apare
La o
mare sărbătoare
La
sfârșit de an școlar
Cu gândul la Abecedar.
Fiecare
vă zâmbește,
Cu privirea mulțumește.
Pentru generosul sfat.
Noi
cu drag vă ascultăm
Cântecul "Tatăl Ceresc"...
Tu să nu uiți copile niciodată
Acolo sus, e cineva
De tine are grijă viața toată
De ce ridică-ți fruntea ta.
Refren:
Atunci când tu faci vre-un rău
Și plânge îngerul tău
Ai grijă spune mă ierți
Al nostru Tatăl Ceresc.
Ce bine drag copilaș
Și râde al tău îngeraș
Atunci să-i spui mulțumesc.
Al nostru Tatăl Ceresc.
Tu vină zi și chiar la miez de
noapte
Când
bine-ți este sau ți-e greu
El stă de veghe și-ți alină
șoapte
Drag copilaș - sufletul tău.
Şcoala e locul unde îţi afli norocul.
...Vă
amintiți cînd ați luat pentru prima
dată Abecedarul în mînă şi ați
citit primul cuvînt scris ați simţit că atingeți cerul cu mîinile, că vă
desprindeți de acel mic locuşor de plai pe care vă găseați şi zburați pe alte
meleaguri, pe tărîmurile înţelepciunii şi ale frumuseţii.Vă temeați să
închideți Abecedarul ,ca să nu coborîți
niciodată din acea plăcere sufletească.
Din
acel moment ați zis:
„Abecedarul ,pentru mine,va fi ca o căsuţă
imaginară. Acolo mă voi întoarce întotdeauna cînd voi dori să gust din mierea
cuvintelor sale .”
Acum aș ruga să-mi răspundeți la o întrebare:
- Care este diferența dintre școală și viață?
(La școală înveți lecția și pe urmă dai un examen. În viață,dai examene, din care îți înveți lecția).
(La școală înveți lecția și pe urmă dai un examen. În viață,dai examene, din care îți înveți lecția).
- Ce
înseamnă a iubi un copil? .....
1.
Dragii noştri spectatori,
Mame,
taţi, fraţi, verişori,
Fiţi cu toţi îndurători!
Anu-ntreg
am cercetat
Cartea toată-n lung şi-n lat,
Literele le-am aflat.
2. Dragi părinţi şi fraţi mai mici ,
2. Dragi părinţi şi fraţi mai mici ,
Vom serba acum ,
aici
Încheierea
primei clase
Cu rezultate
frumoase.
3. Chiar dacă suntem şcolari ,
Cum vedeţi , puţin mai mari ,
De aceea vă rugăm
Dacă o să ne-ncurcăm ,
Dumneavostră , ca părinţi ,
Vă rugăm toţi buni să fiţi
4. De greşim să ne iertaţi!
Nu-i prea mult timp de când , întâia oară
Trezindu-ne cu grijă , de cu zori ,
Ne-am luat ghiozdanul şi-am plecat spre şcoală
Sfioşi , dar veseli şi nerăbdători .
5. Ne mai
ţineam de mâna mamei încă ,
Ne era
teamă ? Nici acum nu ştim !
Ne îndreptam spre prima noastră
muncă:
Să
învăţăm , să scriem și să citim.
6. De când şcoala a-nceput
Nouă luni au şi trecut
Timp în care noi cei mici
Am pătruns până aici.
Am început cu linioare ,
Cu puncte , bastonaşe şi ovale .
Încet-încet , am descoperit
secretul
Şi , iată-ne acum, ştim alfabetul
!
Cântecul Copăcelul
Copăcelul din grădină
Primăvara a-nverzit
Primăvara a-nverzit
Şi cu-o rază de la soare
Alb ca neaua a-nflorit!
Refren:
Copăcel, copăcel
Te iubesc de mititel,
Primăvara copăcelul
De omizi l-am curăţat
Şi la toamna următoare
Rod bogat am adunat!
Abecedarul:
Bună ziua, tuturor!
Astăzi am venit în zbor
Bună ziua, tuturor!
Astăzi am venit în zbor
Ca să
văd dacă voi ştiţi
Să
scrieţi şi să citiţi.
Clasa-ntâi s-a terminat
Iară voi aţi învăţat
Rând pe rând, încet, încet,
Litere din alfabet.
Dragul meu Abecedar,
Ce să-ți spun acum în dar?!
Mulțumesc acum de toate,
Tu ce fostu-mi-ai ca frate...
Nici nu știi ce greu îmi vine,
Ca să mă despart de tine!
Abecedarul: Măi copile, dragul meu,
Crezi că mie nu-mi e greu?
Uită literele mele,
Luminând
ca niște stele,
Te așteaptă-n altă carte
Să vă duceți mai departe.
Mult iubite-abecedar!
Tu
m-ai învăţat pe mine
Şi
chiar foarte, foarte bine
Să mă port ca un şcolar,
Să vorbesc frumos, corect,
Să am grijă de caiet,
Să ne-ajutăm între noi
La măruntele nevoi.
Literele în cuvinte
Le
scriem cu luare-aminte .
Pe
spaţii le aşezăm ,
Fără
să le încurcăm .
Data
, titlul , neapărat ,
Şi
apoi alineat .
Abecedarul:
Poate vă amintiți o poezioară din manualul meu?
.................................................................................................
Abecedarul:
Bravo, bravo, dragi copii!
Frumos spuneţi poezii.
Poate cineva știe vre-un proverb?
1.
Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar roadele ei sunt dulci.
2.
Cine știe carte, are patru ochi.
3.
Cine are carte are parte.
4.
Cine orice învață,nu uită în viață.
5.
Ce înveți la tinerețe, aceea știi la bătrânețe.
6.
Omului cu învățătură îi curge mierea din
gură.
7.
De cine nu-nvață relele s-agață.
8.
Omul cât trăiește, învățătură de-ajuns nu dobândește.
9.
Școala face omul-om, și altoiul, pomul-pom.
10.
Cine învață merge înainte; cine nu, dă
înapoi.
11.
Pomul se cunoaște după rod, iar omul după fapte.
12.
Omul muncitor e ca un pom roditor.
13.
Sănătatea e mai bună decât toate.
14.
Sănătatea e cea mai mare avuție.
16.
Păstrează sănătatea din tinerețe ca s-o ai la bătrânețe.
17.
De-ar fi sănătate că restul v-om câștiga.
Abecedarul:
Bravo....
Povestea Capra cu trei iezi
Caprita
mult ii mai iubea,
Ii
pieptana , ii mangaia,
Cornitele
le lustruia
Si
dintisori albi, micuti,
Insa
sfarsitul piesei noastre
Nu
este ccel adevarat.
Pe
iezii din sceneta asta
Lupul
rau nu i-a mancat.
CAPRA:
Dragii
mamei iezisori,
Mama
pleaca dupa flori,
Pleaca
unde-i iarba mare
Sa
v-aduca de mancare.
Lapte
bun o sa v-aduc,
Cateva
frunze de nuc
Si
apoi, dupa mancare,
Va
da mama, un pic de sare,
Ciupercute
mici, frumoase,
Mere
rosii,mari,gustoase,
Si
crengute verzi de fagi
Pentru
iezisorii dragi.
IEDUL
1”
Mie
vrea ca sa-mi aduca
Carucior
din coji de nuca.
IEDUL
2:
Si
mie vreau sa-mi aduca
Cosulete
de nuiele
Ca
sa pun ciuperci in ele.
IEDUL 3:
Mie
vreau sa imi aduca
O
vaza de lemn frumoasa
Sa
pun florile pe masa.
CAPRA:
Bine, chiar precum doriti
Toate,toate le primiti
Nu va bateti,
Nu va-mpungeti,
Cornitele nu vi le rupeti,
Fiti atenti cand va jucati
Usa sa n-o descuiati,
Lupul rau de se arata
O sa va manance-ndata.
Sunteti inca mititei
Si va-nghite pe toti trei.
IEZII:
Bine mama,las’ ca stim
Si cuminti noi o sa fim.
CAPRA:
Eu o sa ma-ntorc curand
Si la usa-o sa cant:
Trei iezi, cucuieti,
Usa mamei descuieti,
Ca mama v-aduce voua
Frunze-n buze,
Iarba-n barba,
Drob de sare in spinare,
Malaiesi in calcaiesi,
Smoc de flori la subtiori.
IEDUL 3:
Bine, mama, poti pleca
Usa o vom incuia
Si cuminti noi la fereastra
Te vom astepta
(capra pleaca ; iezii intra in casa se
arata la fereastre;apare lupul)
LUPUL:
A plecat? Ce bine-mi pare!
A plecat? Ce bine-mi pare!
Azi sunt sigur de mancare.
Eu ma duc, ma plimb putin,
Si pe urma am sa vin
La iezisori sa le cant.
Si apoi stiti ce va urma?
Ei usa vor descuia
Si atunci ii voi manca.
Ia sa plec sa ma gandesc
Iezii cum sa-I pacalesc.
(lupul iese)
CIUPERCA1:
L-ai vazut, draguta mea?
Cum imi bate inima!
Ai vazut ce vrea uratul,
Negriciosul, mincinosul,
Iezisorii vre sa-i ia.
Sa nu-l lasam draga mea!
Furnica:
Hai mai bine sa-l pandim
Si pe
lup cand il zarim
Pe iezisori sa-l anuntam.
IEZII:
Floricica mititica,
Dragalasa,
frumusica,
Spune-ne, draga, fuguta,
Ai vazut-o pe maicuta?
FLORICICA:
Cum sa nu, iezisori dragi,
Tocmai culegea la fragi,
Frunze si fragi de mancare.
Ea mai are inca treaba,
Hai, veniti sa va jucati,
Florile sa le-admirati
Si bine sa va distrait.
Cantecul "Dacă vesel se trăiește..."
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bate aşa.
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, fă aşa.
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, calcă aşa.
Dacă vesel se traieste, bine e
Dacă vesel se traieste, bine e
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bine e.
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bate aşa.
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, fă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, fă aşa.
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, calcă aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, calcă aşa.
Dacă vesel se traieste, bine e
Dacă vesel se traieste, bine e
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bine e.
Dacă vesel se traieste, bate aşa
Dacă vesel se traieste, unul altuia zâmbeşte
Dacă vesel se traieste, bine e.
CIUPERCA:
Vine,vine!
IEZII:
Cine? Cine e? Maicuta?
CIUPERCA2:
Nu mai stati,intrati fuguta!
Lupul rau nevoie mare,
Vine-ncoace pe carare.
LUPUL:
Am venit ce bine-mi pare:
Ce mancare, ce gustare!
IEDUL 1:
Multumum ca ai venit,
Usa insa n-o deschid.
Ca ai glasul gros urat,
LUPUL:Ce sa fac? M-au cunoscut.
Iute limba mi-o ascut
Si
cand le-oi canta subtire
Usa ei imi vor deschide.
Ah, ca tare sunt flamand...
Bine-mi pare c-a plecat
Si pe voi nu v-a mancat!
IEZII:
Furnicută micuta, draguta
Spune-ne acum fuguta,
Nu cumva in drumil tau
Ai vazut-o pe maicuta?
IEPURASUL:
Am
vazut-o, dragii mei,
In desagii mititei
Tot punea crengute, fragi,
Pentru iezisorii dragi.
CIUPERCA1:
Vine lupul, hai plecati
Usa sa o incuiati,
Iepurasi, plecati din drum,
Lupul e aici acum.
LUPUL:
Cred ca acum ma vor primi,
Vocea cand mi-or auzi,
Ascutita mi-e limbuta
Si vorbesc chiar ca maicuta,
(canta trei iezi)
IEDUL2:
Crezi c-ai sa ne pacalesti?
Stim noi ca tot lupul esti!
De esti mama-adevarata
Atunci labele ne-arata.
IEDUL3:
Vai ce negre-s la culoare
Numai lupul rau le are.
Ale mamei sunt frumoase,
Nu asa negre, si groase.
Nu poti sa ne pacalesti
Sa ne prinzi, sa ne mănânci.
LUPUL:
Nici acuma nu mi-a mers
Dar tot am sa-I pacalesc.
Labele le voi vopsi
Si aici iar voi veni.
Furnica:
A plecat? Voi ati scapat?
IEZUII:
Furnicută, draga mea,
N-ai vazut pe maicuta?
Furnica:
Am vazut-o, uite-o aici!
Si v-aduce-o traista plina...
CIUPERCA1:
Vine,vine!
IEZII:
Cine? Cine? Maicuta?
CIUPERCA1:
Nu, fugiti degrab in casa!
Lupul vine, nu se lasa.
LUPUL:Ah,sunt tare suparat
Ca iezii nu i-am mancat
Sa ma duc acum la geam
Sa le arat ce labe am
Sa le arat ce labe am
(canta trei iezi…)
(apare capra si piticii)
CAPRA:
Uite-l, uite-l!..la fereastra,
Pe iezi vrea sa-I pacaleasca
Floricica:
Pentru ca ati ascultat
Pentru ca ati ascultat
Lupul rau nu v-a mancat.
Hai un cântec să cântăm,
Cu totii sa ne bucuram.
Cântecul "Capra cu trei iezi modernă"
Eu sunt capra
Capra cu trei iezi
Trei iezișori, iezi cucuiezi.
Din pădure la oraș ne-am
mutat
Însă lupul acolo ne-a urmat.
Lupul nu știe că ne-am modernizat
Avem vizior și camere de filmat
Degeaba încearcă săracul de el
Să-și ascute limba și dinții de oțel.
Pe calculator îl vedem când apare
Îndată Poliția se pune pe mișcare
A venit Poliția și-n dubă la urcat.
O fi el flămând o vrea el mâncare
Poate să-l hrănească cât stă la
închisoare.
Lupul după grate a stat c-am un an
Nu ne mai vizitează că e vegetarian.
TOŢI
Acesta este alfabetul
L-am învăţat încetul cu încetul,
Putem spune aşadar:
( toţi)Rămâi cu bine-ABECEDAR!
Rămâi cu bine ABECEDAR,
La anul tu vei învăţa
Alte rânduri de copii,
A scrie şi a citi!
Cântecul "Вacă mămica și tăticul...."
Dacă mămica și tăticul ar fi
iarași mici,
I-aș trimite la culcare imediat
de aici
I-aș pune să manânce tot din
farfurie
I-aș pune să facă tot ce nu-mi
îmi place mie.
Cine poate ști oare ce ar fi,
Dacă pentru o zi toți părinții ar fi copii.
Dimineața i-aș trezi cu
noaptea-n cap
Seara devreme ei ar fi deja în
pat
Nu le dau voie să facă nimic
Să vadă și ei cât de greu e sa
fi mic.
Așa cum ei mă pun pe mine să fac treabă,
I-aș pune eu să facă
ziulica-întreaga
Să văd eu atunci dacă o sa le mai placă.
Am învăţat ce-nseamnă omenia,
Să
ştim să preţuim prietenia.
Să fim cinstiţi, cutezători şi drepţi,
Să fim şi muncitori şi înţelepţi.
Pe oamenii din jur să-i preţuim.
3,2,1
Să vină muzica
Să vină muzica
Am o casuță mică, așa așa
așa
Și fumul se ridică, așa așa așa
Eu bat la ușa casei, așa așa așa
Și-mi lustruiesc pantofii, așa așa așa
Și fumul se ridică, așa așa așa
Eu bat la ușa casei, așa așa așa
Și-mi lustruiesc pantofii, așa așa așa
Ține pasul accelerăm
Atențiune, acceleram.
Atențiune, acceleram.
Şi acum e timpul să ne luăm rămas bun de la
cel mai frumos an din viaţa noastră.
Vă promitem că la anul vom fi mai harnici,
mai pricepuţi. Vom lua toţi note mari,
Vom fi cei mai buni şcolari, Mereu harnici
şi cuminţi ,Să-i bucurăm pe părinţi!
După atâta muncă
Am cam obosit,
Vine vacanţa mare
Şi-o să ne distrăm
De şcoală o să uităm.
Nu prea mult,
Doar vreo trei luni.
Că la toamna care vine
Ne-om întoarce iar la tine.
La revedere , abecedarule !
Din toamnă, de când te-am primit ,
Noi ne-am luptat cu tine tare ,
Însă acum ne-am isprăvit .
La revedere , voi beţisoare ,
Un an întreg v-am folosit ,
La revedere , numărătoare ,
Şi tu , alfabetar iubit .
Rămâneţi , dar , cu bine ,
Noi clasa am trecut ,
Suntem în clasa a doua
Şi ne bucurăm mult .
Cântecul "Toți copii trebuie..."
N-am știut că sunt părinți,
Care au copii cuminți,
De când lumea-i pe pământ,
Un lucru este sfânt: Fac năzbâtii toți pe rând!
Care au copii cuminți,
De când lumea-i pe pământ,
Un lucru este sfânt: Fac năzbâtii toți pe rând!
Care nu știu a citi,
A, B, C, D, E, F, G,
Dar știu de SMS,
Eu mă întreb oare de ce?
Toți copiii trebuie să știe a
citi,
Toți copiii trebuie să știe multe poezii,
Toți copiii trebuie să știe a număra,
Toți copiii cântă acum cu mine La, La, La,
Toți copiii trebuie să știe multe poezii,
Toți copiii trebuie să știe a număra,
Toți copiii cântă acum cu mine La, La, La,
La, La, La,
La, La, La,
La, La, La, La, La….
La, La, La,
La, La, La, La, La….
Știu să spună A, B, C,
Se îmbracă doar în „New”,
La modă cum ești tu și îți cântă „I love you”
N-am știut c-ai mei bunici,
Au fost și ei cândva mici,
Învățau a număra, pe cer câte o stea,
Și apoi citeau cu ea…
Au fost și ei cândva mici,
Învățau a număra, pe cer câte o stea,
Și apoi citeau cu ea…
La citit,
scris, socotit.
În vacanţă o
să mergeţi
Şi în clas-a doua treceţi
Acum vă lăsăm
cu bine
Că vacanţa,
uite, vine!
Bravo, bravo dragii mei!
Aţi învăţat toţi minunat
Cum nici nu m-am aşteptat.
Meritaţi ca să plecaţi
Şi-alte cărţi să învăţaţi.
Foarte bine, v-am notat
Şi pe toţi v-am promovat! ( Se
împart copiilor diplome de absolvire a
clasei I )
Să strigăm toţi într-un glas:
Toţi:Şcoală dragă bun rămas,
Vom veni peste 3 luni
Şi mai harnici şi mai buni.
Dragi copii! Iată
că a sosit și ziua cînd voi vă luați rămas bun de la prima carte care v-a
învățat a citi cele mai frumoase și mai scumpe cuvinte. Acum voi puteți afla
minunile altor cărți tot atît de frumoase și atrăgătoare.
Mă
bucur pentru voi, mă bucur că ați pornit îndrăzneț pe drumul ce duce spre
altarul strămoșilor noștri, care ne-au lăsat îndemnuri frumoase, sfaturi
înțelepte și ne-au dăruit dragoste de muncă și dragoste de carte. În popor se
spune Deschide cartea, ca să înveți ce au gândit alții, închide cartea ca să
gândești tu însuți.
Sănătate,
fericire, dragoste....să aveți parte de sârguință, răbdare, de hărnicie și
niciodată să nu uitați de părinți, de Casa Părintească.
Protejam natura și ne dăruim viață
Soarele cât e de soareObiceiuri multe are
În zori când își spală fața
Zice – Bună Dimineața!
Bună dimineaţa, cer frumos! (ridică braţele spre cer)
Bună dimineaţa, soare luminos!
(ridică braţele spre cer)
Bună dimineaţa, micuțule
vânt,! (imită mişcarea vântului)
Bună dimineaţa, pomi înfloriţi! (mâinile arată coroana rotundă)
Bună dimineaţa, păsări mari şi mici! (braţele lateral imită zborul)
Bună dimineaţa, pietre tari! (palmele bat
podeaua)
Bună dimineaţa, animale mici şi mari! (săritură)
-
Astăzi
copii, avem o activitate educativă «Protejăm natura și ne dăruim viață».
Activitatea noastră o vom petrece-o sub o formă de masă rotundă – adică o formă netradițională, noi am mai practicat așa formă de lucru la alte obiecte.
-
Ce
așteptați de la această activitate?(.....).
Important
ca această activitate să ne fie cu folos.Vă rog să vă atârnați cu toată
seriozitatea,fiți foarte atenți și ascultați o ghicitoare, pe care voi trebuie
s-o ghiciți.
Suntem patru
surioareOmului folositoare
Îi aducem daruri
mii
Bucurii pentru
copii.
- Ghici,
cine sunt cele patru surioare?(iarna,
primăvara, vara, toamna );
- Cum
se numește familia acestor surioare?(anotimpurile)
Iar acum priviți un filmuleț
la care îți avea de dat răspuns la întrebări.
1. Vizionarea
filmulețului №1 «Anotimpurile».
- Cum
este primăvara?(plină de soare și de
cânt);
- Ce se
spune despre vară?(vara soarele de foc
rodul pomilor îl coc);
- Ce se
spune despre toamnă?(toamna se coc
nucile, persicii, gutuile);
- Ce se
spune despre iarnă?(pomii dorm sub mantii
de zăpadă și așteaptă primăvara);
Iar acum
aveți un minut pentru a vă gândi, ce proverbe sau zicători știți despre
anotimpuri?
2. Proverbe:
Vara
Nici o muncă
nu-i mai grea Cine vara n-are
minte
Ca vara cu coasa rea. Iarna nu gustă plăcinte.
Toamna
Cine toamna muncește Cine ară toamna
Iarna se odihnește. Va semăna ușor primăvara.
Toamna
se numără bobocii.
Iarna
Dacă vara te plimbi o zi Dacă iarna e geroasă
Iarna flămânzești zece. Vom avea pâine pe masă.
Primăvara
Cu o floare Până nu vine
primăvara
Nu se face primăvara. Nu se face vară.
- Printr-un
sigur cuvânt discuția noastră o putem numi natura.
Natura-i sănătatea noastră
E tot ce ne dorim
Natura ne este însăşi viaţa
Şi ca pe viaţă s-o iubim.
E tot ce ne dorim
Natura ne este însăşi viaţa
Şi ca pe viaţă s-o iubim.
-
Ce ține de
natură?(...);
-
Astăzi noi
vom vorbi despre un simbol al primăverii «Sosirea
păsărilor».
-
Iar acum priviți următorul filmuleț.
3. Vizionarea filmulețului №2 «Cuibul Păsărelelor».
- Ce
animal ați cunoscut astăzi?
- Cum
face pasărea?(cip-cip-cirip);
- Unde
a zburat pasărica?
- Unde
trăiește ea?(în cuib unde își adună
rămurele);
- Cine
stă alături de pasărea mamă?(tatăl);
- Ce
fac ei?(construiesc un cuib);
- Ce a
depus pasărea în cuib? (ouă);
- Ce
face pasărea? (are grijă de ouă să le fie
cald);
- Ce
mănâncă păsările? (semințe);
- Cum
se înțeleg păsările? (prin ciripitul
lor);
- Ce
puteți spune despre pasărea mamă și tată?
Cât pe cer mai zboară
hulubașii
Și cât plâng în tihnă nourașii
Pacea vom păzi, graiul vom
iubi,
Țărișoara dragă va-nflori.
- Iar
acum voi aveți de făcut un desen – aplicație...
4. Desen-
aplicație.
(Pe
foaia această albă împreună redați tabloul naturii, cu ajutorul aplicațiilor.)
Ascultând ciripitul
păsărelelor simțim în suflet emoții, ce ne face ca lumea înconjurătoare să ne
fie mai dragă.
5. Sceneta
«Rândunica »
POVESTITOR
1:
Mai
demult o rândunică
Avea-n
cuibu-i 4 pui
Şi privea
la ei sărmana,
Ca la
chipul soarelui.
De cu
zori pornea sageată
Hrană bună şi aleasa
Pentru puişorii ei…
Dar iată că într-o zi
A căzut la pat bolnavă.
POVESTITOR
2:
Dar
destul de fericită
Că nu
s-a-ntâmplat nicicând,
Dintre
pui s-adoarmă vreunu
Ars de sete şi flămând.
RÂNDUNICA:
Puii mamei, pui,pui,pui
Are mama 4 pui
Curăţei si hărnicuţi
Şi nici unul nu-i desculţ
(puii vin în jurul ei)
POVESTITOR 1:
Zice celor 4 pui.
RÂNDUNICA:
Dragii
mamei, eu deaseară
Simt în inimă un cui
Aripile rău mă dor
Şi nici vorbă să mai zbor.
POVESTITOR
1:
Şi asa le
zice mama
Celor 4 pui
Ce-i
crescuse cu mult greu
Şi la
bine şi la rău.
RÂNDUNICA:
Ca nici unul dintre voi
Să nu simtă că-i e greu
Fiecare să aducă
Zilnic, numai câte-un bob de mei.
PUII:
Mamă te
vom ajuta
Până te-nsănătoşeşti
Şi poţi
iarăşi să munceşti
PRIMUL
PUI:
Eu las lucrul
la livadă
Şi-ţi aduc o supă caldă.
AL DOILEA PUI:
Când la servici
mă duc
Vin la tine un minut.
AL TREILEA PUI:
Ţi-aduc de la farmacie
Medicamente să-ţi fie bine.
AL
PATRULEA PUI:
Eu plec
duminică la munte
Şi-ţi aduc un doctor să te-asculte.
(ies din scenă pe rând)
POVESTITORUL
2:
Ascultând
cuvântul mamei
Au plecat
cei 4 pui
Şi-au adus în ciocul lor
Fiecare bobul lui.
(intră
fiecare pui ,lasă bobul,îşi spun replica)
PRIMUL
PUI:
Eşti cea
mai bună mamă! (iese)
AL DOILEA PUI:
Îti mulţumesc pentru tot! Cu bine mamă!
AL TREILEA PUI:
Pe săptămâna viitoare!
AL PATRULEA PUI:
Pe săptămâna viitoare! Sănătate multă!
Cu drag,
pentru tine o floare! (îi lasă o floare)
POVESTITORUL 2:
Mai departe însă puii
Fiecare-având nădejdea
C-o aduce
celălalt,
N-a adus nici unul bobul
Şi-a rămas sărmana mamă
Să le ducă iarăşi dorul.
RÂNDUNICA: (singură pe scenă)
Puii
mamei, pui,pui,pui
Am avut doar 4 pui
Cine-mi
face-o supă caldă?
Cine-mi va aduce apă?
Cine îmi va da mâncare?
Cine, cine, cine oare?
??????????????????
Vecină, vrăbiuţă
Hai , te rog, pentru olecuţă!
Cheamă-mi copiii în grabă
Să vină să mă mai vadă!
Vrăbiuţa:
Eu îi
chem, dar sunt departe,
Au treburi în altă parte,
I-am
sunat dar nu-s acasă
La serviciu-s prinşi, dar lasă
Stau cu tine şi te-ajut
Cum ţi-am spus de la-nceput.
(rândunica rămase întinsă jos)
POVESTITORUL1:
Şi cu ochii plini de lacrimi
Rândunica a murit.
Şi-a rămas de-atunci povestea
Că o mamă îşi hrăneşte puii
Însă 4 pui adesea
Nu pot toţi hrăni o mama.
POVESTITOR 2:
Asta a fost numai poveste,
Azi nu credem că mai este
Nici un copilaş sau pui
Să uite de mama lui
Că una-i mama pe pământ
E aceea care te-a născut.
6. Cântecul «Câte unul pe cărare»
Câte unul pe cărare
Mergem în pădurea mare
În pădure păsărele
Cântă sus pe rămurele.
Totu-i vesel și frumos
Fiecare-n fel și chip
Cip cirip și cip cip cip.
Uite sus și uite
jos.Totu-i vesel și frumos
Fiecare-n fel și chip
Cip cirip și cip cip cip.
Umblă urșii prin pădureDupă fragi și după mure
Ascultați și glasul lor
Mor, mor, mor si mor, mor, mor.
7. Dansul «Prin pădure».
Odată cu sosirea păsărilor noi am
pregătit câte o căsuță pentru păsări, care sunt făcute cu atâta dragoste și
stăruință, ca un semn de mulțumire ,că doar
ele, pe aripile lor aduc mai un simbol al primăverii - mărțișorul.
№3
День української писемності та мови
День української писемності та мови
Вивчення
української мови посідає одне з провідних місць у системі навчальних дисциплін
початкової школи. Учні, по – перше,одержують знання, які є фундаментом для
засвоєння курсу української мови у середній та старшій школі, по – друге, у них
формуються основні мовні та мовленнєві вміння та навички. Отже, основним
завданням для мене як вчителя на початковому етапі – підвищення ефективності
навчального процесу шляхом добору оптимальних форм і методів навчання,
впровадження інноваційних технологій. індивідуалізація освітньої роботи,
виконання творчо-пошукових вправ.
Розробляючи
сценарій відкритого вихідного заходу для
учнів – білінгвів я виходила з
того, що актуальність полягає в закладенні основ відповідної активної позиції дітей щодо
вивчення витоків української писемності та мови, ставлення до рідної мови
як духовної святині нації, занурення в її таємниці.
Використання індивідуалізації освітньої роботи, виконання творчо-пошукових
вправ, залучення батьків у творчий процес під час підготовки до заходу сприяло
створенню ситуації успіх.
Тема. День української писемності та мови
Мета:
• Освітня:
— ознайомити учнів з історією виникнення писемності;
— поглибити знання про древні писемні пам’ятки;
— допомогти усвідомити значимість слова «грамотність»;
— сприяти
розширенню словникового запасу
школярів;
— сформувати відповідну активну позицію дітей щодо рідної
української мови як духовної
святині нації.
• Ціннісно-орієнтовна:
— сприяти бажанню
берегти свою національну
культуру;
— розвивати почуття національної
гідності;
— виховувати в учнів потребу зберігати, як
святиню, все те,
що пов’язує їх
із рідною землею.
• Стимулюючо-дійова:
— сприяти формуванню бажання у дітей до вивчання
української мови;
— сприяти згуртуванню учнів під час спільної діяльності.
Вид діяльності: ігровий, ціннісно-орієнтовний.
Форма проведення заходу: година
спілкування з ігровими елементами.
Тривалість проведення заходу: 40
хв.
Місце проведення: класна
кімната.
Матеріально – технічне забезпечення:
Ø
Плакати:
— «Мова моя рідна, я тебе
люблю!»;
— «Найкращою для нас є українська мова, бо ми українці і
живемо в Україні»;
— «Інформаційне бюро» : літопис, грамотність, 1996, 1997
р.
Ø
Комп’ютерна
презентація «9 листопада – День української писемності та мови»;
Ø
Ілюстрації «Мова – серце нації»;
Ø
Музичний
супровід: «Пісня про мову» сл. Н. Янчук, муз. В. Климюка;
Ø
Дидактичний
матеріал до гри «Ти говориш українською?»;
Ø
Слайди «Ми
щасливі діти!»;
Ø
Асоціативний
кущ «Мова».
Особливості підготовки:
1. Учитель заздалегідь повідомляє тему години
спілкування, розповідає про специфіку його проведення.
2. Ретельно продумати весь хід проведення години
спілкування, всі аспекти, розробити сценарій, презентацію, організувати
батьківський комітет та учнів творчої групи до створення слайд шоу «Ми щасливі
діти!», запросити гостей.
3. Безпосередньо перед проведенням заходу перевірити
оформлення місця проведення заходу, підготувати екран і проектор для показу
презентації.
Сьогодні ми з вами поговоримо про свято, яке відзначають в нашій державі 9 листопада – це День
української писемності та мови.
З раннього дитинства життя дитини пов’язане з
мовою свого народу. Вона для нас найдорожча. Користуючись словами з довідки
пропоную скласти гасло до уроку.
Найкращою
для нас є … мова, бо ми … і живемо в… .
Слова для довідок: українці, українська, Україна.
Прошу вас
послухати пісню на слова Надії Янчук, музику до якої
створив Володимир Климюк
«Пісня про мову», яка допоможе
охарактеризувати нашу рідну мову. (Лунає
пісня «Пісня про мову»)
Діти, якими словами можна охарактеризувати мову нашого народу?
Ви вже навчились читати і
писати українською мовою. Але як зародилась писемність на Українській землі ще
не знаєте. З чого все починалось? На ці питання сьогодні ми знайдемо відповіді.
Нам допоможуть учні з творчої групи. Їм слово.
1.
Писемність
на Українській землі зародилась більше тисячі років тому.
2.
6
листопада 1997 року до тисячоліття писемності, Президент України Леонід Кучма
підписав указ про відзначення цього свята.
3.
Згідно указу 9 листопада вважається Днем
української писемності та мови.
– Запрошую переглянути презентацію з цієї теми.
1
слайд. 9 листопада – День української писемності
та мови.
2
слайд. Слово слова – зложиться мова.
Дано
нам слово для ясної мови,
дано
нам слово для високих дум.
Учень. Мова кожного народу
Неповторна і – своя;
В ній гримлять громи в негоду,
В тиші – тьохкіт солов’я.
Солов’їну, барвінкову,
Колосисту – на віки
Українську рідну мову
В дар мені дали батьки.
(В. Лучук)
3
слайд. Що таке мова?
v
великий
дар природи;
v
жива схованка
людського духу;
v
показник
культури народу;
v
багата скарбниця і духовна святиня нації.
4
слайд.
Мова – одежа нашого духу; вона така ж жива
істота,
як і народ, що її створив. Панас Мирний.
Мова – це віконце, через яке людина бачить світ.
Василь Сухомлинський
5
слайд. Перші древні писемні пам’ятки
·
«Сторінками»
найдавнішим книгам слугували камені, стіни печер, посуд, щити. Згодом писали на
глині, яку потім сушили і випалювали на вогні. Такі книжки були незручні та
важкі.
·
Церковні
книжки робили із тонкої козячої або телячої шкіри. Для однієї книги потрібні
були шкури з цілої череди телят. Вони були дуже дорогі.
·
Ділові або
особисті листи писали на більш дешевшому матеріалі – бересті. Запорізькі
берестяні грамоти підтверджують, що було чимало козаків вмівших читати і
писати.
7
слайд. Історія нашої писемності (літописання).
·
Вона почалася в Україні дуже давно. Болгарські
просвітителі Кирило і Мефодій принесли на слов’янську землю писемність та
створили першу слов’янську азбуку (кирилицю) на основі грецької, якою ми
користуємось по цей день. Кирило та Мефодій переклали зі старогрецької
мови багато книг, що започаткувало слов'янську літературну мову і книжкову
справу. Вони вважали, що писемність є найважливішою
складовою частиною культури будь-якого народу. Православна церква об’явила їх
святими чудотворцями. Найдревніша
книга, яка дійшла до нас і є написана кирилицею - Остромирове Євангеліє 1057
року.
· Поряд з
кирилицею одночасно існувала і друга
азбука – глаголиця, яка мала незвичний характер завитків.
· День
української писемності і мови щорічно проходить у день Преподобного Нестора
Літописця – продовжувача творців слов’янської писемності Кирила та
Мефодія. Він справді вів літопис, але правильніше його називати письменником та
істориком. Його називають батьком усієї нашої історії.
·
Зараз на Україні проводяться дослідження щодо витоків
української писемності. Вважається, що саме з преподобного Нестора Літописця, з
його «Повісті врем’яних літ» почалася писемна українська мова.
·
Також є припущення, що писемність на Україні мала
декілька варіантів. Одним з варіантів можна вважати писемність Північного
Причорномор’я, де користувались азбукою, подібною до грецької та римскої
(латиниці), а у східних районах мали свою оригінальну писемність - сарматські знаки. Ці знаки були схожі на
армянську і грузинську писемність. В українському алфавіті більшість букв схожі
на грецькі, але среди них є декілька слов’ янских знаків.
8 слайд. Тарас
Григорович Шевченко – основоположник української літературної мови. Він звів величну будівлю української
мови, звів своєю дивовижною книгою, ім’я
якій «Кобзар».
·
Одна вона
у нас така - уся співуча і дзвінка,
Уся плакуча і
гримуча хоч без лаврового вінка.
·
Ну, щоб,
здавалося слова ...
Слова та голос
– більш нічого.
А серце
б’ється, ожива,
Як їх
почує..! (Т.Шевченко)
Зачинателем сучасної української
літературної мови вважається І. П. Котляревський. Саме Котляревський
вперше почав писати твори живою народною мовою – це «Енеїда», «Наталка
Полтавка».
9 слайд. 28 червня 1996 року Верховна Рада нашої незалежної держави прийняла Конституцію
України — наш Основний Закон.
Стаття 10 Конституції проголошує: «Державною мовою
України є українська мова».
Учениця:
В землі віки лежала мова
І врешті вибилась на світ.
О мово! Ніжна, колискова!
Прийми мій радісний привіт!
Навік пройшла пора безславна,
Цвіти і сяй, моя державна!
10 слайд. Мова—показник культури народу.
Недаремно люди кажуть: «Заговори, щоб я тебе
побачив». Але, на жаль, сьогодні не всі люди володіють досконало рідною мовою.
Причиною є використання «суржика». Говорити слід правильно, щоб відродилася і
розквітла Україна, культура й мова народу.
Петро Дмитрович
Яцик – засновник Міжнародного конкурсу знавців української мови.
11 слайд. Конкурс
знавців прислів’їв та приказок про мову.
- Не кидай … на вітер. (слова)
- Давши слово – … , не давши слово - …
.( Держись, кріпись)
- Птицю пізнати по … , а людину - по … . ( Пір’ю, мові)
-
У кого рідна … , в того й душа … . ( Мова, здорова)
- Від теплого слова і лід … .
(Розмерзає)
- Де слово, там і … . (Душа)
12 слайд. Вікторина.
1.Що ви знаєте про преподобного Нестора - літописця?
2.Чому саме в день вшанування його пам'яті відзначається
свято української писемності та мови?
3. Хто був
основоположником української літературної мови.
4. Доповніть ряди:
а) глаголиця - …
б) Кирило - …
5. Хто став засновником Міжнародного конкурсу знавців
української мови?
6. Спробуйте однією фразою сформулювати думку про
важливість писемності в житті народу.
7. У якому документі закріплено статус нашої мови як
державної?
13 слайд. Ми маленькі
українці
Сьогодні на уроці ми пригадали історію
виникнення писемності, відчули красу рідної мови.
— Яка ж вона наша мова? З чим вона асоціюється?
(Складання
асоціативного куща «Мова»).
(Рідна, державна, мелодійна, барвиста,
мамина, лебедина тощо)
Творча група класу підготувала відеоролик до уроку «Ми щасливі діти!». Приємного
перегляду.
Плекайте, діти,
рідну свою мову,
вчіться складно говорити
своїм рідним словом.
I -
Sceneta Vestitorii primăverii
Vă prezentăm o scenetă pentru
serbarea de 8 Martie – Ziua Mamei, intitulată
„Vestitorul primăverii”.
Personaje:
Ghiocelul
Alba-ca-Zăpada
Bradul
Soarele
Fulgii de zăpadă
Gerul
Vîjîilă
Fetița
Fetița Primăvară, te-aş ruga
Vino iar în ţara mea,
Cu alaiul tău de flori,
De berze şi de cocori
Şi alungă de pe vale
Iarna cu a ei ninsoare
Şi dezgheaţă apele,
Să curgă izvoarele,
Ca să crească pe vâlcele
Toporaşi şi viorele,
Să răsune în câmpie
Cântec lin de ciocârlie.
Primăvara:
Ruga eu ţi-am auzit,
Copilaşule iubit,
Dar mă tem că-i prea devreme
S-alung ale iernii semene,
Fiindcă rău s-ar mânia
În omăt ne-ar cufunda…
Baba-Iarna:
Cine oare a îndrăznit
Şi de rău m-a pomenit?
Că Baba-Iarna n-a plecat.
Şi-i ger cumplit şi bate
vântul
Ha, ha, ha!
Puterile mi s-au sleit,
Însă nu mă voi lăsa
Pân’nu mă voi răzbuna..
Alba- ca-zăpada:Ce
să fac ,Brăduţule,
Ce să fac,drăguţule,
Căci e Muma nemiloasă,
Prin poiană nu mă lasă,
Şi astupă florile,
Vînturînd ninsorile.
Bradul:De ţi-e milă mult de flori,
Roagă Soarele în zori
Să poftească în poiene
Şi să scuture din gene
Raze calde de lumină –
Ghiocelul să revină...
(Apare Soarele)
Alba-ca-Zăpada:E frumoasă iarna albă
Numai mărgărint şi salbă
Şi-n poiana de argint
Zboară fulgii lin,foşnind.
Sună ţurţurii de ghiaţă,
Dar eu voi pleca din viaţă
La apusul zorilor
Pentru viaţa florilor.
(Alba-ca-Zăpada se întoarce către Soare):
-Vino,Soare, în poiană
Revărsînd raze din geană,
Să răsară Ghiocei
Şi pe dîmburi,şi în văi
(Alba-ca-Zăpada dispare şi apar fulgii)
Baba-
Iarna:
Ce spui?...
Vrei să mă faci să plec acasă.
Tu crezi că mă voi speria
De-un pic de soare? Ha! Ha! Ha!
De voi sulfa, tot va-ngheţa.
Soarele :
Îmi ascut săgeţile,
Voi topi zăpezile
Să umfle pâraiele
Şi voi dezbrăca pe dată
Iarna rece şi-ngâmfată,
Să răsară pe câmpie
Florile de păpădie.
Ca să urce sus la munte
Turmele cele mărunte,
Şi să cănte păsărele
Baba-Iarna:
Aşa să fie oare, zău?
Să te cred pe cuvântul tău?
Simt că am obosit niţel
Dar îl aştept pe Ghiocel,
Numai atunci eu voi pleca.
E semn ce-aduce Primăvara.
I Fulg:-Vai de mine,oare cine
Se tot saltă-aici mereu?
II Fulg:-Nuştiu cine,dar nu-i bine
Mă topesc de frică,zău!
III Fulg:-Fraţilor,salvarea vine!
Vino-ncoace,nene Ger.
De ne laşi acum, nu-i bine,
Copilaşii-fulgi îţi cer!
Ghiocelul(mişcînd din
pleoape):
-Eu sînt Ghiocelul,care
Am adus cu prima floare
Vestea-telegramă-n ţară
De la mîndra Primăvară.
Cum m-aş înălţa la Soare ,
Să-i şoptesc o şoaptă mare?
Vîjîilă(umblă în jurul fulgilor):
Vîj-j-j-j!
Baba-Iarna:
Peste mine dau năvală
Şi flori şi găze, puişori
Iar Soarele se-nalţă sus
Râzând în hohot printre nori.
Vă las cu bine!
Vîjâilî(adresîndu-se):
-Nu mai am nici o putere,
Căci s-a dus şi Făurar.
Eu mă duc,rămîi, cu bine
Soarele e gospodar!
-Fulgilor,a mea poruncă
E să staţi aşa pe loc!
Vai de noi,de-şi scoate capul
Ghiocelul din cojoc!
I Fulg:- Iarnă ,atîtea zile
Ne rotim şi mari,şi mici.
Dă-ne drumul,fie-ţi milă,
Ne topim de dor aici!
III Fulg:-Tu ne vîjii,cum ţi-e
felul,
Dar ni-s moi picioarele.
Ne-ncălzeşte Ghiocelul,
Ne topeşte Soarele.
Soarele:-Am primit o telegramă
De la fiul Ghiocel.
Mi-am lăsat şi bolta-mamă,
Ca să mă-ntîlnesc cu el.
Vîjîilă:Vai cum aşi scăpa de Soare?
Soarele:Cine se ascunde,oare?
Soarele(către fulgi):-Scald în raze aurii
Case multe şi cîmpii.
Şi-aduc multe bucurii
Pentru cete de copii.
Şi-s atît de mare mag,
Uite-ndată vă prefac
Stropi de apă argintie
Să hrăniţi o vară glia!
(Ghiocelul se ridică)
Fulgii:Ghiocele,Ghiocele,
Te-am păzit de vînt şi ger,
Te lăsăm acum cu bine
Soarele să te aline.
Ghiocelul:Ia,ce bine-i la lumină!
Ghiocelul:Mă-nchin!Ghiocel mă cheamă.
Las-să ştie lumea toată.
Dacă lunca-mi este mamă,
Soarele îmi este tată!
Soarele:Bravo ţie,Ghiocel!
Că ,deşi eşti mititel,
Mă mîndresc cu tine, frate,
C-ai putut să ţii în spate
Aşa iarnă grea,pe care
Ai trîntit-o sub picioare.
Ghiocelul:Biruit-am iarnă,ger,
Însă fără voi,copii,
Mi-i urît,de-aceea cer:
,,Căutaţi-mă-n cîmpii!”
O fetiţă:Uitaşi-vă,un ghiocel!
Copiii:Ghiocele,voinicele,
Prima dintre floricele,
Bun sosit!îţi urăm
Şi voioşi te-ntîmpinăm:
Ghiocelul:Hai, să-ncepem veselia
Să răsune-n larg cîmpia!
:Şi acum din zare-n zare.
Hai,să-ntindem
hora mare!
Ghiocelul:Şi,acum porniţi,copii,
Cîntece şi poiezii
Dansuri vesele,sprinţare.
Că la noi e sărbătoare.
,, Mama este cel
dintâi dascăl al nostru; de la dânsa începem a lua cele dintâi cunoştinţe, în
braţele ei începem a judeca binele din rău; în braţele ei petrecem toată
pruncia şi copilăria noastră; în faptele ei începem şi noi a ne închipui cum
trebuie a trăi în viaţa viitoare; într-un cuvânt, drumul pe care ni-l apucăm în
această viaţă îşi are începutul în cele dintâi şi fragede pasuri pe care mama
ne îndreaptă şi care, ghemul cuvântării şi al judecăţii noastre, mama începe a
ni-l desfăşura’’.
Mamă, nu există nici o catifea mai fină
decât atingerea ta, niciun trandafir mai frumos decât zâmbetul tău, nici o zi
mai senină decât blândeţea ta.
II. Interviu
Vă prezentăm un interviu făcut în clasa a 2-a
„ Ce înseamnă mama pentru mine? Exprimăm ceea ce simțim!”
„ Ce înseamnă mama pentru mine? Exprimăm ceea
ce simțim!”
1. Cuvântul, mama, - e un
cuvânt,
Cum nu e altul pe acest pământ.
Mai luminoasă ca o rază,
Ea viața noastră o veghează.
Mama, acest cuvânt magic și frumos cu putere
fermecată, reprezintă ființa cea mai iubită și îndrăgită de mine de pe acest
pământ. Dacă cineva mi-ar spune să-mi descriu mama, aș spune că: "
Mama mea este o ființă gingașă și frumoasă. Părul ei este lung și ondulat – ca valurile mării, iar ochii ei mari sunt ca
două diamante pline de căldură, blândețe și înțelepciune.
2. Ce dragă-mi este mama,
Când mă gândesc la ea!
Pe brațul ei, cu glasul ei,
Ușor mă legăna.
Aș putea spune că mămica mea, ea este un înger
trimis din cer pentru a mă ajuta să trec mai ușor peste toate greutățile,
fiindu-mi alături atunci când am nevoie de sprijin.
3. Când sunt supărat sau când sunt descurajat –mămica mea are întotdeauna un cuvânt de încurajare
pentru mine . După o vorbă bună și o mângâiere toată supărarea mea dispăre. Alături de mamă , bolta
vieții mele e mai liniștită , făra nori.
Atunci când voi fi mare
Și departe de ea,
Tot gândul meu se-ndreaptă
Mereu
spre mama mea.
4. Aș vrea, mămico, să rămâi mereu lângă mine , să-mi zâmbești cu ochii
limpezi, să mă alinți și să mă ajuți când am nevoie de ajutor.
Pentru mâini ce hărnicesc
Pentru ochi ce-nseninează
Pentru gând ce priveghează
Ţie mamă: mulţumesc!
Pentru ochi ce-nseninează
Pentru gând ce priveghează
Ţie mamă: mulţumesc!
5. Măicuță dragă, îți promit că când voi crește mare , mă voi răsplăti
pentru tot ceea ce ai făcut pentru mine.
Câte griji mi-s pe pământ,
Ale mameitoate sunt.
Săraca, nu se jelește,
Așa-i mama ce muncește.
6. Mămica mea este o floare sfântă dar mai presus de toate prietena mea
adevărată. Este ca o carte cu povești care-mi spune ce este bine și ce este rău
, ce este frumos și ce este urât , ce este drept și ce este nedrept și cum sa
fiu om în viața . Mama este lumina vieții mele ce nu se stinge niciodată.
Spun şi eu măicuţei mele
Şi-i voi spune totdeauna
Mamă tu mi-eşti numai una
Cum e luna între stele.
Şi-i voi spune totdeauna
Mamă tu mi-eşti numai una
Cum e luna între stele.
7. Моя мама ніжна, добра, тендітна. Я люблю свою матусю,
її посмішку. Мені подобається коли вона мене захищає у
важкі хвилини, радіє моїм успіхам.
Мамо, матінко, матусю,
Я добра від тебе вчуся.
Ти найкраща в світі мама,
Ніжна, добра і ласкава!
Я добра від тебе вчуся.
Ти найкраща в світі мама,
Ніжна, добра і ласкава!
8. Mainile măicuței mele sunt agere si catifelate.Glasul său melodios îmi străbate inima și mi-o umple de bucurie și fericire, iar privirea sa este blândă
și luminoasă. Sufletul său este plin de bunătate și înțelegere.
Nu-i copil în
lumea-ntreagă
Care astăzi să nu spună
Mama mea e cea mai dragă
Mama mea e cea mai bună.
Care astăzi să nu spună
Mama mea e cea mai dragă
Mama mea e cea mai bună.
O voi iubi, o voi asculta, o voi respecta mereu , și le dorim multă sănătate,
fericire, pace sufleteascaă, liniște, viață lungă și tot ce exista mai bun pe
lume! Vă iubim muuuult!
”PENTRU TINE , MAMA MEA”
Cântecul Mândră primăvară
1. În jur se încălzește
Zăpada se topește
Din nou e primăvară
Ce bine e afară
Vin zilele frumoase
Noi nu vom sta în case
Mulți iepurași de soare
Ne vor ieși în cale.
Refren:A venit în țară
Mândra primăvară
Ea dulce ne zâmbește
Totul înflorește
Primii ghiocei
Ce frumoși sunt ei
Pentru măicuța mea
Îi voi aduna.
2. Din cerul blând cu soare
Trimite mărțișoare
La piept să ni le prindem
Cu dragoste și zâmbet
Pistrui de păpădie
Se adună în câmpie
Și inima tresare
De dor și alinare
Refren:
Zăpada se topește
Din nou e primăvară
Ce bine e afară
Vin zilele frumoase
Noi nu vom sta în case
Mulți iepurași de soare
Ne vor ieși în cale.
Refren:A venit în țară
Mândra primăvară
Ea dulce ne zâmbește
Totul înflorește
Primii ghiocei
Ce frumoși sunt ei
Pentru măicuța mea
Îi voi aduna.
2. Din cerul blând cu soare
Trimite mărțișoare
La piept să ni le prindem
Cu dragoste și zâmbet
Pistrui de păpădie
Se adună în câmpie
Și inima tresare
De dor și alinare
Refren:
3.Primăvară zâmbitoare
Strânge în brațe mii flori
Bucuroșicu toți te-așteaptă
Bucurie și culori.
Refren:
Cântecul
Mama
1.Mâine mama trezindu-mă-n zori
Părul meu o să-l mângâi ușor
Cu blândețe mă vei săruta
Al tău zâmbet căldură-mi va da
Când sântem împreună privesc :
Chipul tău,chipul tău
Și se face lumină
În sufletul meu ,în sufletul meu
Ești a mea și eu mereu ,
Voi fi a ta .
Draga mama, despre asta ,eu voi cânta.
Părul meu o să-l mângâi ușor
Cu blândețe mă vei săruta
Al tău zâmbet căldură-mi va da
Când sântem împreună privesc :
Chipul tău,chipul tău
Și se face lumină
În sufletul meu ,în sufletul meu
Ești a mea și eu mereu ,
Voi fi a ta .
Draga mama, despre asta ,eu voi cânta.
Refren:
Mama mea este unica-n lume
Numa ea mi-a dat viață și nume
Nu exista prieten mai sfânt,
Cum e mama pe-ntregul pamânt .(x2)
Mama, mama,mama mea (x2)
Mama mea este unica-n lume
Numa ea mi-a dat viață și nume
Nu exista prieten mai sfânt,
Cum e mama pe-ntregul pamânt .(x2)
Mama, mama,mama mea (x2)
2.Scumpa mea ,ce n-aș face mă ierți
Orice pas ,orice lucru` mă-nveți
Fară margine-i dragostea ta
Care-n viață mă va ajuta.
Când sântem împreună privesc :
Chipul tău,chipul tău
Și se face lumină
În sufletul meu ,în sufletul meu
Ești a mea și eu mereu ,
Voi fi a ta .
Draga mamă,despre asta ,eu voi cânta
Refren:
Cultura este cartea de vizită a unui popor.Bravo!
ОтветитьУдалить